Pe 11 mai 2021, deputata Platformei DA Inga Grigoriu făcuse o interpelare oficială către Serviciul Informații și Securitate, cerînd să i se comunice dacă instituția deține informații despre implicarea în acțiuni se spălare de bani în proporții deosebit de mari a cetățenilor Veaceslav Platon, Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor și Renato Usatîi. Trei zile mai târziu, directorul SIS Alexandr Esaulencon i-a răspuns deputatei printr-o scrisoare, în care se spune: ”Măsurile de competență desfășurate în context au permis acumularea informațiilor suplimentare, care indicau asupra faptului că beneficiari efectivi ai operațiunilor financiare vizate ar fi cetățenii Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor și Veaceslav Platon”. Numele lui Renato Usatîi nu figurează în lista celor nominalizați de Esaulenco. În ziua în care scrisoarea oficială a fost publicată în presă, liderul Partidului Nostru și al blocului ”Renato Usatîi” a declarat în cadrul unui briefing: ”Am fost unul dintre puținii care am vorbit despre laundromat. Am dat numele criminalilor din Rusia care erau implicați, am dat nume din Republica Moldova, chiar nefiind în țară. Am explicat cine venea cu avionul lui Șor la Plahotniuc, cine era din partea Federației Ruse și toate aceste aspecte. Cînd am fost acuzat de organele din Rusia că aș fi implicat am spus un lucru simplu: dacă există o probă de implicare a mea privind suma de 100 de dolari – nu de un milion, nu de 100 de milioane, nu de 17 miliarde de dolari – sunt gata să merg la pușcărie pe viață, în Republica Moldova, în Rusia, oriunde”. Totodată, referindu-se la dosarul care i-a fost instrumentat în Federația Rusă, Usatîi a spus că toți așa-numiți ”martori”, pe depozițiile false ale cărora se bazează acuzațiile înscenate de anchetatorii ruși sunt dețițuți din închisorile rusești, care prin șantaj sau contra unor favoruri au fost obligați să-l calomnieze. „O parte au fost deja condamnați de 3-4 ori. Sunt persoane cu care nu am vorbit niciodată, nu am vorbit la telefon și care stând în pușcărie, au făcut declarații la comanda cuiva. Nu există nicio probă concretă” – a adăugat Renato Usatîi. În răspunsul oficial pe care l-a semnat, Alexandr Esaulenco afirmă că SIS ar fi avut primele informații privind „tranzacțiile suspecte de spălare a banilor” prin intermediul unor bănci din Republica Moldova, cu implicarea unor companii off-shore încă din anul 2010, însă autoritățile de atunci nu au intervenit nicicum pentru a pune capăt schemei infracționale. Un dosar penal care să ancheteze laundromatul, prin care potrivit diferitor surse ar fi fost spălate pînă la 22 de miliarde de dolari a fost intentat abia în 2017, fără însă ca pînă în prezent să fi fost pronunțată vreo sentință definitivă și executorie. Mai mult, o parte dintre judecătorii anchetați pentru implicare în schemă au fost repuși în funcții în toamna anului trecut. www.ru1.md